Active Beauty
Prevenirea burnout-ului: un psiholog explică simptomele și măsurile de prevenire
Text: Stephanie Lindner, dr. Cornelia Schallhart

Epuizare

Prevenirea burnout-ului: un psiholog explică simptomele și măsurile de prevenire

Doar o săptămână obosită sau efectele stresului constant de la locul de muncă? Un psiholog ocupațional ne explică simptomele burnout-ului, care sunt măsurile potrivite pentru prevenirea burnout-ului și care este motivul pentru care ar trebui să luați măsuri încă de la primele semne…

Dna dr. Cornelia Schallhart este psihoterapeut sistemic,
psiholog ocupațional și psiholog de sănătate, consultant în management și economist de afaceri. Lucrează în Telfs și Lienz în propriul cabinet ca psihoterapeut și supervizor și este specializată, printre altele, în subiectul burnout. Pentru ACTIVE BEAUTY, interlocutoarea noastră a răspuns la cele mai importante întrebări pe această temă. Aceasta ne oferă, de asemenea, șapte măsuri concrete pentru prevenirea burnout-ului.

Doamnă dr. Schallhart, ce reprezintă burnout-ul? Care sunt simptomele prin care se manifestă?

Burnout-ul reprezintă o stare în care oamenii se simt epuizați. De regulă, se presupune că acești oameni au fost anterior „arși” pentru ceva, ceea ce înseamnă că au fost complet absorbiți de munca lor și s-au consumat în acest context. Burnout-ul este adesea rezultatul stresului cronic la locul de muncă.
Burnout-ul poate fi diagnosticat atunci când oamenii se plâng de simptome precum lipsa de energie și epuizarea, se distanțează din ce în ce mai mult din punct de vedere mental și dezvoltă o atitudine negativă, chiar cinică, față de propriul loc de muncă. În plus, nu mai sunt la fel de productivi sau au sentimentul că munca lor nu aduce rezultate. Nu există nicio diferență între sexe; criteriile pentru determinarea burnout-ului se aplică atât bărbaților, cât și femeilor.

Când observați primele semne de burnout, care este cel mai bun lucru pe care trebuie să-l faceți?

Dacă cineva observă că nu se mai poate recupera bine în zilele libere sau în timpul concediilor și sunt îndeplinite criteriile menționate mai sus pentru burnout, atunci persoana respectivă ar trebui să caute ajutor. Psihoterapeuții reprezintă o alegere foarte bună în acest sens, deoarece ajută la analiza situației actuale. Împreună, sunt elaborate ulterior puncte de plecare cu privire la modul în care persoana afectată poate aborda o posibilă schimbare în existența sa. Cel mai bine este să se solicite fără întârziere acordarea de ajutor. Dacă măsurile necesare sunt puse în aplicare cât mai rapid posibil, este mai ușor să se găsească din nou o cale sănătoasă pentru sine.

Din experiența dumneavoastră, care sunt cele mai frecvente motive care conduc la apariția burnout-ului?

În zilele noastre, mulți oameni sunt dispuși să dea totul la locul de muncă, ceea ce are legătură și cu faptul că sarcinile din viața profesională devin din ce în ce mai complexe și, de asemenea, cerințele sunt tot mai ample. Dacă acest efort sporit este doar temporar, de exemplu ca o înlocuire a unei persoane aflate în concediu, atunci poate fi acceptată o creștere temporară a performanței. Cu toate acestea, dacă această situație durează o perioadă mai lungă de timp, un angajat își pierde adesea bucuria de rezolva sarcinile sale. Nevoile personale sunt neglijate și nu există aproape nicio echilibrare în timpul liber. Burnout-ul este de asemenea, des întâlnit în profesiile în care angajații au grijă de alte persoane, deoarece în anumite situații este dificil să se păstreze distanța, iar munca continuă și în timpul liber. Acest aspect este valabil mai ales în domeniul îngrijirii și în profesiile în care există un contact cu oaspeții sau clienții, precum și în managementul angajaților.

În ce măsură predispoziția individuală joacă un rol în burnout?

Dacă burnout-ul este văzut ca o consecință a stresului (de muncă) cronic, atunci evaluarea acestor factori de stres variază de la un individ la altul, la fel ca și evaluarea resurselor sau a punctelor forte pe care o persoană le poate folosi pentru a face față unei provocări. Dacă provocările sunt evaluate ca fiind mai mari decât resursele, oamenii au adesea sentimentul de a se simți copleșiți, iar acest aspect poate conduce la epuizare și, prin urmare, la burnout. De exemplu, dacă cineva lucrează cu mare bucurie și devotament în îngrijirea persoanelor bolnave, burnout-ul poate apărea și în asociere cu această activitate iubită anterior, dacă există cerințe excesive persistente și în măsura prezenței unui stres profesional cronic.

În plus, fiecare persoană are limite de stres diferite, care se pot dezvolta și modifica pe parcursul vieții. Pe de-o parte, acestea pot fi fizice, iar pe de altă parte acestea sunt psihologice. Reziliența depinde, printre altele, și de condițiile-cadru actuale sau de starea din ziua respectivă, de exemplu dacă persoana respectivă a dormit bine sau nu.

Este burnout-ul o problemă care afectează bărbații sau femeile?

Burnout-ul poate afecta atât femeile, cât și bărbații. Cu toate acestea, este adesea mai ușor pentru femei să obțină ajutor. De obicei, acestea își recunosc mai bine propriile simptome, deoarece se ascultă mai mult pe ele însele, își simt corpul și îl iau în serios. Ar fi de dorit ca toate persoanele care observă simptomele menționate mai sus să caute fără întârziere ajutor pentru a-și acorda din nou atenție lor înșiși și propriilor nevoi (termen cheie îngrijire de sine) și pentru a produce o schimbare sau o îmbunătățire cât mai repede posibil.

Metodele și condițiile de muncă pot favoriza burnout-ul?

Ar fi optim dacă s-ar lua suficiente pauze și astfel este posibil să se reducă curba de stres chiar și pe parcursul unei zile de lucru. Acest aspect poate fi realizat prin luarea unor mici pauze în care să vă relaxați, făcând o scurtă plimbare sau privind natura de afară.

De asemenea, este important să ne cunoaștem propriile puncte forte și să evaluăm dacă o sarcină poate fi gestionată sau dacă avem nevoie de ajutor. Cu alte cuvinte, în cazul în care nu se poate respecta o limită de timp, este important să ne consultăm și să modificăm prioritățile.

Prevenirea burnout-ului: care este cea mai bună modalitate de a preveni burnout-ul?

În general, este important să ne cunoaștem propriile nevoi și să le acordăm suficient spațiu în viață pentru a fi satisfăcute. În acest caz, trebuie să ne asigurăm că echilibrul dintre muncă și timp liber este corect. Ar trebui să ne simțim revigorați după un weekend, precum și după un concediu. De asemenea, este util să acordați atenție propriului echilibru energetic. Primesc atât de multă energie în viața mea încât să pot folosi din nou o parte din ea pentru muncă sau pentru alte sarcini? De asemenea, este important să recunoașteți ce este cu adevărat distractiv și plăcut și să acordați acestor lucruri locul lor în viață. O cerință suplimentară este reprezentată de distanțarea, de a spune nu și de a se deconecta după muncă - pe de o parte, practic, prin oprirea telefonului mobil, dar și mental pentru odihnă. Privitul la televizor nu este tocmai potrivit pentru acest lucru și aduce puțină relaxare. Acest deziderat este atins mai bine prin exerciții fizice, natură, contacte sociale și distracție.

Cum poate arăta prevenirea burnout-ului la locul de muncă?

Chiar dacă numeroase companii încearcă să mențină sănătatea angajaților lor, acest lucru este mai eficient dacă angajații au grijă de ei înșiși. În acest scop, o evaluare corespunzătoare a performanțelor proprii este utilă, iar la aceasta se adaugă și cunoașterea faptului că este posibil să spui și nu sau că este permis să ceri ajutor. În general, companiile nu ar trebui să presupună că angajații vor fi capabili să suporte un volum de muncă sporit pe termen lung, chiar dacă acest demers funcționează pentru a elimina situațiile cu blocaje. Atenția acordată sugestiilor și nevoilor angajaților ar fi cu siguranță utilă pentru a crea o atmosferă de lucru sănătoasă. În plus: posibilitatea de a realiza un schimb de experiență între angajați, completată de o ofertă de igienă mentală, de exemplu prin supervizare în grup, în echipă sau individual. În plus, pot fi consolidate resursele personale ale angajaților, cum ar fi reziliența. Și, bineînțeles, ar trebui să existe loc și pentru distracție în contextul activității cotidiene.

Prevenirea burnout-ului: șapte măsuri concrete pentru a preveni burnout-ul

1. Conștientizarea
Acordați atenție propriei persoane și îndreptați-vă atenția către interior: care este starea mea de astăzi? Cum mă simt? De ce am nevoie? În acest mod, puteți identifica sursele de stres, le puteți evita sau le puteți contracara.
2. Delimitarea
Identificați unde se impune o delimitare. Ce îmi doresc și ce nu îmi doresc? Corpul și psihicul dumneavoastră observă când aveți grijă de propria persoană și vă mulțumesc din acest motiv.

3. Identificarea punctelor forte
Identificarea propriilor puncte forte și conștientizarea a ceea ce se poate face și a ceea ce poate fi copleșitor pentru a obține o imagine coerentă despre propria persoană.


4. Solicitarea de ajutor
Solicitarea de ajutor înainte ca burnout-ul să se instaleze complet. Acest demers poate fi efectuat cu un psihoterapeut sau prin delegarea sarcinilor pentru a se elibera.


5. Conștientizarea propriilor nevoi
Conștientizarea propriilor nevoi și asigurarea unui bun echilibru între viața profesională și cea privată. Tratați cu seriozitate propria persoană, susțineți-vă punctul de vedere, iar ceilalți vă vor putea lua în serios pe dumneavoastră și limitele dumneavoastră.


6. Evaluare realistă
O evaluare realistă a propriei performanțe și a capacității de a stabili priorități, respectiv de a renunța la anumite demersuri. Fiecare zi poate fi reorganizată, uneori ceva vă reușește mai ușor, alteori ceva nu funcționează deloc. Este important să acceptați acest lucru.


7. Menținerea relațiilor sociale
Cultivați relațiile sociale, distrați-vă și bucurați-vă de viață și de lucrurile mărunte, fiți recunoscători pentru a aduna suficientă energie pentru următoarele provocări.