Puterea hormonilor

Nu ați dormit foarte bine. Încă de la micul dejun aveți poftă de dulce. După-amiaza, vă confruntați cu o scădere a nivelului de energie. Seara sunteți epuizați și, cu toate acestea, complet treji. Mulți ar pune astfel de zile pe seama stresului, a înaintării în vârstă sau a lipsei de disciplină. Însă, de fapt, de multe ori hormonii sunt cei care influențează aceste stări. Mesagerii chimici sunt produși de diferite glande și organe, precum tiroida, pancreasul, glandele suprarenale sau ovarele. Prin intermediul fluxului sanguin, aceștia ajung în fiecare colț al corpului. Pentru ca o celulă să reacționeze la un hormon, aceasta are nevoie de un receptor potrivit, după principiul cheie-broască: numai atunci când cele două se potrivesc, mesagerii chimici își pot produce efectul.

Efectele lor sunt impresionante: „Hormonii reglează practic toate funcțiile importante ale organismului”, spune medicul ginecolog prof. dr. Petra Stute, care cercetează hormonii de peste două decenii și conduce Centrul pentru Menopauză, certificat internațional, din cadrul Spitalului Universitar din Berna. „Aceștia determină dacă simțim foame, cât de bine ne putem concentra atunci când lucrăm și cât de rezistenți ne simțim. Chiar și relațiile noastre și starea noastră de bine sunt influențate de hormoni.”

Particularitatea hormonilor constă în faptul că aceștia fac parte dintr-o rețea complexă, care conectează numeroasele procese din organism. Acest lucru devine deosebit de evident în cazul anumitor hormoni esențiali. De exemplu, progesteronul, estrogenul și testosteronul sunt cunoscuți în primul rând pentru rolul lor în reproducere, însă efectele lor se extind mult dincolo de aceasta.

Când metabolismul nu mai funcționează la parametri optimi

Unul dintre cele mai bune exemple în acest sens este metabolismul nostru. De ce unele persoane se îngrașă mai repede decât altele, în ciuda unei alimentații similare? De ce, după o felie de prăjitură, unele persoane au energie pentru o perioadă îndelungată, în timp ce altele se confruntă cu o scădere a nivelului de energie care durează și mai mult? Când vine vorba despre greutate și metabolism, mulți se gândesc mai întâi la calorii. Acest lucru nu este greșit, însă explică doar o parte din situație. Hormonii, somnul, mișcarea, stresul și factorii genetici influențează, de asemenea, modul în care organismul procesează alimentele. De aceea, chiar și două persoane cu o alimentație similară și un aport caloric comparabil pot reacționa diferit la aceeași masă. Insulina joacă un rol esențial. Acest hormon asigură transportul zahărului din sânge către celule, unde acesta poate fi utilizat ca sursă de energie. Dacă acest mecanism nu funcționează în mod optim, organismul produce din ce în ce mai multă insulină pentru a menține stabil nivelul glicemiei, iar metabolismul devine tot mai dezechilibrat.

Și tiroida joacă un rol important în acest proces. Aceasta produce hormonii T3 și T4, care influențează metabolismul aproape tuturor celulelor din organism. Acești hormoni contribuie la reglarea cantității de energie consumate de organism, a vitezei cu care funcționează organele și a nivelului nostru de energie. Atunci când tiroida funcționează la o capacitate redusă și produce prea puțini hormoni, persoanele afectate se simt obosite, lipsite de energie și sunt mai sensibile la frig (aici puteți afla mai multe despre hipotiroidism).

Chiar și problemele de concentrare, pielea uscată, căderea părului sau o creștere inexplicabilă în greutate pot fi semne ale hipotiroidismului, simptome care seamănă foarte mult cu cele care apar în timpul schimbărilor hormonale. Tocmai de aceea, în cazul femeilor de vârstă mijlocie, aceste simptome sunt adesea atribuite prea repede menopauzei. „Mulți se gândesc atunci, în primul rând, la perioada menopauzei”, spune Stute. „Însă, de multe ori, merită verificată și tiroida.” Afecțiunile tiroidei apar semnificativ mai frecvent la femei decât la bărbați și devin mai frecvente odată cu înaintarea în vârstă. Un simplu test de sânge poate aduce, de regulă, clarificări rapide.

Somnul: centrul de control ascuns al hormonilor

Puține lucruri ne influențează echilibrul hormonal la fel de mult precum somnul. „Un somn bun este extrem de important pentru majoritatea sistemelor hormonale”, spune experta. Mulți hormoni sunt eliberați în organism abia în timpul nopții sau urmează un ritm zi-noapte foarte precis.

În timp ce dormim, hormonii de creștere susțin, de exemplu, procesele de regenerare. Creierul procesează experiențele trăite și transferă informațiile noi în memoria pe termen lung. În același timp, acesta este „curățat” mai intens, iar produșii rezultați în urma metabolismului sunt eliminați mai eficient. În timpul somnului sunt reglați, de asemenea, hormonii care controlează apetitul, metabolismul, funcția imunitară și reacția la stres. Prin urmare, lipsa somnului poate avea consecințe ample: de la pofte alimentare intense și creștere în greutate până la probleme de concentrare și o rezistență redusă la stres.

În echilibru: Cu cât înțelegem mai bine modul în care acționează hormonii, cu atât putem susține mai bine organismul în toate etapele vieții.

Un hormon deosebit de important în timpul nopții este melatonina. Aceasta îi transmite organismului că este timpul să doarmă și ajută la adaptarea a numeroase procese biologice la alternanța dintre zi și noapte. În fond, senzația de foame, temperatura corpului, producția de hormoni și activitatea metabolică se modifică pe parcursul zilei. Oamenii de știință vorbesc despre ritmuri circadiene, denumite în limbajul uzual și ceasul intern. De aceea, este cu atât mai important să aveți un ritm zi-noapte cât mai bine definit. „Dimineața, în mod ideal, ochii ar trebui să fie expuși la multă lumină naturală. Seara, în schimb, creierul nostru are nevoie de întuneric pentru a produce cantitatea necesară de melatonină”, explică Stute.

Dacă priviți ecrane până târziu în noapte sau vă schimbați în mod constant orele de somn, aceste procese fin reglate pot fi perturbate mai ușor. În timp ce melatonina marchează începutul nopții și pregătește organismul pentru somn, dimineața intră în acțiune hormonul cu efect opus, cortizolul. Acest hormon vital ne ajută să ne trezim, să avem energie și să putem reacționa la provocări.

În mod normal, cortizolul urmează un ritm bine definit: dimineața, nivelul acestuia crește, iar pe parcursul zilei scade din nou. Seara și noaptea, nivelul ar trebui să fie cât mai scăzut. Abia atunci melatonina își poate exercita efectul de favorizare a somnului. Problemele apar atunci când stresul nu mai reprezintă o excepție, ci devine o stare permanentă, astfel încât organismul eliberează cortizol în mod repetat. În această situație, multor persoane le este greu să adoarmă și să aibă un somn neîntrerupt. În același timp, lipsa somnului modifică, la rândul ei, reglarea cortizolului și a altor hormoni.

Dacă dormiți prost, reacționați, prin urmare, mai sensibil la factorii de stres, ceea ce creează un cerc vicios hormonal. „Dacă sistemul nostru de răspuns la stres este activat în permanență timp de săptămâni sau luni, acest lucru poate avea consecințe negative, precum tulburări de somn, probleme de concentrare, schimbări de dispoziție și creștere în greutate”, spune Stute.

Vestea bună: dacă doriți să vă susțineți echilibrul hormonal, de cele mai multe ori nu este nevoie să apelați la preparate costisitoare. Adesea, metodele clasice sunt cele care ajută cel mai mult: un ritm de viață cât mai regulat, somnul și mișcarea. Chiar și plimbările zilnice pot contribui la readucerea sistemului de răspuns la stres în echilibru.

În modul „stres”: Stările de epuizare, tulburările de somn, astfel de probleme pot fi cauzate de dereglări hormonale.

De ce hormonii acționează și asupra creierului

Când vine vorba despre estrogen, cei mai mulți se gândesc la fertilitate, ciclul menstrual sau menopauză. Însă efectele acestui hormon se extind mult dincolo de acestea. „Estrogenul influențează memoria, concentrarea, atenția și starea de spirit”, explică experta în hormoni Stute. În plus, acesta susține comunicarea dintre celulele nervoase și favorizează circulația sângelui în anumite regiuni ale creierului. De aceea, multe femei observă schimbările hormonale din timpul menopauzei și la nivel mental. Se pot concentra mai greu sau simt că fac față mai greu solicitărilor decât înainte. Motivul: în această etapă, nivelul de estrogen fluctuează inițial foarte mult, iar ulterior scade permanent. Tulburările de somn, bufeurile sau stresul pot accentua suplimentar problemele de concentrare. Specialiștii vorbesc în acest caz și despre „ceață mentală” („brain fog”). Cu toate acestea, nu ar trebui să atribuim automat hormonilor orice problemă de memorie. „Astfel de probleme pot avea cauze foarte diferite”, subliniază Stute, precum lipsa somnului, problemele de natură psihică sau afecțiunile tiroidei. Hormonii reglează multe aspecte: somnul, gândirea, alimentația, stările emoționale și procesul de îmbătrânire. Însă nu determină totul. Cu cât înțelegem mai bine modul în care acționează mesagerii chimici proprii organismului, cu atât devine mai clar că în spatele multor probleme cotidiene nu se află doar stresul sau înaintarea în vârstă.

Ciclul feminin: ce hormoni sunt importanți și când

• La 20 de ani: Estrogenul, progesteronul, testosteronul și DHEA se află la niveluri ridicate. Multe femei percep această etapă a vieții ca fiind relativ stabilă din punct de vedere hormonal.

• La 30 de ani: Fertilitatea, sarcina și alăptarea se află acum în prim-plan pentru multe femei. În același timp, viața profesională, familia și presiunea timpului pot influența somnul și echilibrul hormonal.

• La 40 de ani: Nivelurile hormonale încep să se modifice. Adesea, progesteronul este primul care scade, iar nivelul estrogenului fluctuează. Tulburările de somn, sângerările mai abundente, schimbările de dispoziție și modificarea rezistenței la stres pot fi primele semne ale perimenopauzei.

• La 50 de ani: Nivelurile de estrogen și progesteron scad semnificativ. Printre posibilele consecințe se numără bufeurile, uscăciunea mucoaselor, reducerea densității osoase sau modificările metabolismului. Merită să vă preocupați în mod activ de sănătatea oaselor și de sănătatea cardiovasculară.

• Peste 60 de ani: Melatonina, DHEA și alți hormoni continuă să se modifice. Cu atât mai importanți devin factorii pe care îi puteți influența în mod activ: mișcarea, alimentația, somnul și contactele sociale contribuie în mod semnificativ la menținerea condiției fizice și mentale.