Durerea începe cu un furnicăt în zona cefei, apoi un pulsaj dureros se extinde de la tâmplă peste ochi. Lumina deranjează, zgomotele dor, iar orice mișcare intensifică suferința. Pentru multe persoane, migrena nu este o simplă durere de cap, ci o realitate recurentă cu consecințe profunde asupra muncii, familiei și calității vieții.

Aproximativ jumătate dintre cei afectați nu au consultat niciodată un medic. „În special femeile tind să trateze migrena cu superficialitate”, spune dr. Nora Hennes-Hergovich, neurolog la un spital public din Viena și cu cabinet în Neubau, Viena. „Ele vin cu ipoteza unei dureri de cap tensională, dar adesea este o migrenă severă.” Boala este în continuare însoțită de multe prejudecăți și nu este percepută în primul rând ca o afecțiune neurologică. Un mare mit este că migrena ar fi o „boală a femeilor” – deși femeile sunt afectate de aproximativ trei ori mai des decât bărbații. La ele, migrena este diagnosticată mult prea rar.

Când creierul transmite scântei

Migrena este mai mult decât o durere de cap. Poate fi o afecțiune cronică sau episodică. În diferitele etape ale vieții, cum ar fi pubertatea sau menopauza, migrena își poate schimba tipul și intensitatea. Durerea tipică este unilaterală, pulsatorie, adesea însoțită de greață, sensibilitate la lumină și zgomote. Unii pacienți experimentează și așa-numita aură – fenomene vizuale precum pâlpâiri sau puncte negre. „Cauza migrenei nu se află în psihic”, subliniază prof. dr. Christian Wöber, șeful ambulatoriului de dureri de cap de la Clinica Universitară din Viena. „Are baze neurobiologice bine demonstrate.” Ce se întâmplă în creier este extrem de complex: migrena apare din cauza unei dereglementări în sistemul nervos central și în zona nervului trigemen, care procesează multe semnale dureroase din zona capului și feței.

În timpul unui atac de migrenă, sunt eliberate anumiți neurotransmițători precum CGRP (peptidă legată de gena calcitoninei), care promovează reacțiile inflamatorii în creier. În același timp, procesarea stimulilor în cortexul cerebral se modifică – creierul devine hipersensibil la lumină, sunete și alte senzații. Tendința spre migrenă este înnăscută, dar reacția poate fi declanșată de factori (triggeri) precum fluctuațiile hormonale, stresul și lipsa somnului. Ideea că migrena este tipică persoanelor ambițioase, perfecționiste, este un clișeu: „Adesea, pacienților li se recomandă general să încetinească ritmul și să se relaxeze mai mult. Totuși, un anumit nivel de stres face parte din viața tuturor. Când stresul devine excesiv, este necesară o intervenție țintită.”

Migrena – boala populară neînțeleasă

  • Peste 1 milion de persoane suferă de migrenă
  • Raportul femei-bărbați este de 3:1.
  • Majoritatea celor afectați au între 20 și 50 de ani.
  • Aproximativ 2% din populația lumii dezvoltă migrenă cronică (mai mult de 15 zile cu dureri de cap pe lună).
  • Peste jumătate suferă de afectări grave din cauza atacurilor.

Durerea poate fi controlată

Migrena nu este vindecabilă, dar poate fi tratată – cu cât mai devreme, cu atât mai bine. „Cel mai important pas în cabinetul meu este anamneza”, spune neurologul Hennes-Hergovich. „Asta înseamnă să stabilim dacă este vorba într-adevăr de atacuri de migrenă sau o combinație cu alte tipuri de dureri de cap, de exemplu tensionale.” Medicii sunt ajutați în acest proces de un jurnal al durerilor de cap, pe care-l puteți descărca online (vezi caseta). „Când apar atacurile, ce le declanșează, au legătură cu perioada menstruală?” Trebuie excluse și cauze interne: tensiunea arterială, sănătatea inimii, funcția tiroidiană, nivelul fierului și vitamina D în sânge.

Vestea bună: în ultimii ani, terapia medicamentoasă pentru migrenă a evoluat semnificativ. Pe lângă analgezicele clasice precum ibuprofen sau aspirina, care pot fi eficiente în atacurile ușoare, există medicamente specifice și unele extrem de specializate împotriva migrenei. Cele mai importante sunt triptanii. Aceștia fac parte din grupa agonistilor serotoninei, acționează direct asupra receptorilor durerii din creier și inhibă procesele inflamatorii. Momentul administrării este esențial: „Triptanii funcționează cel mai bine dacă sunt luați devreme”, spune dr. Nora Hennes-Hergovich. Persoanele cu boli cardiovasculare trebuie însă să consulte medicul înainte de a-i folosi.

Pentru creier: jogging

Pentru a reduce riscul atacurilor de migrenă, se recomandă printre altele sportul regulat de rezistență

Pentru tratarea atacurilor frecvente sau severe, de câțiva ani există o nouă clasă de medicamente: anticorpii CGRP. Aceștia blochează molecula CGRP, un neurotransmițător care este eliberat în exces în timpul migrenei. Anticorpii se administrează o dată pe lună sub piele sau la fiecare trei luni prin perfuzie. „Medicamentele nu funcționează la toți, dar la mulți foarte bine”, spune prof. Christian Wöber. Sunt considerați o piatră de hotar în cercetarea migrenei. O altă opțiune nouă sunt gepanții, molecule mici care blochează de asemenea CGRP și pot fi luați sub formă de pastilă. Sunt interesați mai ales cei care nu tolerează triptanii sau la care aceștia nu dau rezultate.

Prevenirea eficientă a migrenei în viața de zi cu zi

Cel mai eficient este probabil un amestec de medicație și un stil de viață sănătos: trei sesiuni pe săptămână de câte o jumătate de oră de sport de anduranță, somn suficient, hidratare adecvată, mese regulate și gestionarea țintită a stresului liniștesc sistemul nervos hiperactiv. Magneziul, vitamina B2 și coenzima Q10 au demonstrat într-un studiu efect preventiv în migrenă. Uleiul de mentă sau balsamul de tigru pot avea efect local răcoritor, în timp ce utilitatea schindufului, deși recomandat în fitoterapie, nu este susținută încă de dovezi științifice. Cine poate, ar trebui să reducă cât mai mult factorii declanșatori personali ai migrenei. „Alimentele bogate în histamină precum brânza maturată, vinul roșu, carnea afumată sau varza murată sunt printre cei mai frecvenți declanșatori”, explică dr. Hennes-Hergovich. Histamina este un neurotransmițător al organismului care, la persoanele sensibile, promovează inflamațiile și este asociată cu atacurile de migrenă. Organismul reacționează la creșterea nivelului de histamină prin dilatarea vaselor sanguine – un mecanism ce joacă un rol central și în migrenă.

Unii pacienți beneficiază astfel de o dietă săracă în histamină – dar acest lucru poate varia individual. Lipsa somnului, rutina neregulată, mult timp petrecut în fața ecranului, schimbările hormonale sau stresul psihic pot de asemenea să declanșeze atacurile. Chiar și vremea, zgomotul sau lumina puternică pot fi factori declanșatori. „Este important să dezvoltați o conștientizare a propriului corp”, spune neurologul Hennes-Hergovich. În acest sens ajută, de exemplu, un jurnal al durerilor de cap, care face vizibile tiparele. Și: să luați în serios simptomele – atât ale voastre, cât și ale copiilor. Pentru că migrena este ereditară. Cu cât diagnosticul corect se pune mai devreme, cu atât mai bine se poate interveni cu strategii individuale potrivite.