Produse alimentare bio: Așa de puternic este boomul produselor bio

Alimentele produse cu respect pentru protecția mediului și bunăstarea animalelor sunt din ce în ce mai căutate. Iată o poveste reală de succes, exemple și aspectele importante de care trebuie să țineți cont acum.

Este doar un semn mic, pătrat, verde, cu douăsprezece stele albe în formă de frunză: logo-ul bio al UE sărbătorește anul acesta 15 ani și a schimbat durabil agricultura în Europa. Produsele bio au devenit un trend. În timp ce în multe alte domenii există o stagnare, bio-ul înflorește: în 2023, vânzările de produse bio în comerțul cu amănuntul din UE au atins 46,5 miliarde de euro, cu o creștere anuală de aproape 3%, conform institutului independent „The Organic Research Centre”. În nici o altă țară din UE ponderea agriculturii bio nu este mai mare decât în Austria. Aproximativ 27% din suprafața agricolă este cultivată organic, iar unul din patru ferme practică agricultura bio. „Austria a recunoscut foarte devreme că este un lucru important. Ne putem mândri puțin cu asta”, spune Sebastian Theissing, expert agricol și purtător de cuvânt Greenpeace Europa de Est. „Austria este țara bio numărul 1”, declară și Ministerul Agriculturii austriac. Tot mai mulți oameni cumpără aici produse bio: ponderea produselor bio în totalul cheltuielilor pentru alimente a crescut în ultimii 20 de ani de la 3,8% la peste 11%, conform cercetării Agrarmarkt Austria (AMA). În zonele montane, s-a realizat devreme că producția de masă globală nu este competitivă. De aceea, Austria a mizat pe calitate. După ce acum 20 de ani reglementările UE privind bio au stabilit standarde obligatorii pentru produsele bio și în 2010 a fost introdus sigiliul verde UE cu stelele Europei, bio a ieșit din nișa magazinelor naturiste și a idealismului ecologic individual, spune Theissing. Standardele clare ale UE au susținut agricultura ecologică: „Bio a devenit de încredere.” Supermaketurile au intrat pe piață, bio-ul a devenit elegant și tot mai căutat.

De ce este bio benefic

Bio este un trend bun pentru oameni, animale și natură. Regulile stricte ale UE garantează că la producerea alimentelor se respectă protecția mediului, biodiversitatea și bunăstarea animalelor. Aceasta înseamnă că se renunță la pesticide chimice-sintetice, îngrășăminte artificiale și organisme modificate genetic – benefic pentru climă și biodiversitate. Doar câțiva aditivi artificiali sunt permise în alimente, ceea ce este direct sănătos pentru consumatori. Theissing subliniază că protecția animalelor este un punct deosebit: „Un porc de 100 kg are în creșterea convențională mult mai puțin de un metru pătrat de spațiu, stă pe beton. În agricultura ecologică, porcii au de trei ori mai mult spațiu, acces permanent la paie și zone exterioare.” Dar bio-ul nu aduce doar aceste avantaje etice și ecologice cunoscute, ci este și mai rezistent în crize: „Fermele convenționale depind mult de lanțurile globale de aprovizionare, de îngrășăminte sau pesticide importate, care consumă multă energie. Dacă aceste fluxuri sunt afectate sau întrerupte, sistemul se prăbușește.” Fermele bio sunt în schimb în mare parte locale și pot închide ciclurile de hrană și nutrienți pe propriile terenuri sau în țară. „Acest lucru le conferă o rezistență mult mai mare.”

Cât de dependentă este agricultura convențională de lanțurile globale a arătat și războiul de agresiune rus împotriva Ucrainei. Prețurile la gaze au crescut, producția intensivă energetică a îngrășămintelor a devenit mai scumpă și clienții au plătit prețuri mari pentru legume. Desigur, există și critici la adresa pieței bio: produsul bio nu este accesibil pentru toată lumea, pentru că este prea scump, este argumentul cel mai frecvent. Expertul Theissing contraargumentează că, de fapt, agricultura convențională își vinde produsele prea ieftin: „Se produce ieftin, pe seama climei, naturii și adesea a angajaților,” spune Theissing. Iar societatea plătește pentru aceasta. Bio nu produce aceste daune, dar are o producție mai mică, deci trebuie găsit un echilibru, solicită el (vedeți comentariul).

Un alt dezavantaj este birocrația. Obținerea certificatului bio este pentru multe ferme mici prea complicată. „Sunt și eu fan al vânzătorilor direcți precum magazinele de pe fermă, cooperativele alimentare sau cutiile eco,” spune Theissing. Cine cumpără carne direct de la fermă, unde poate vedea singur cum porcii se scurmă în noroi, nu are nevoie de certificat pentru bunăstarea animalelor. Cine discută cu o fermieră de mere sau fructe de livadă pe piața săptămânală află cum produce sucul de mere sau mierea – fără organisme modificate genetic sau îngrășăminte chimice. Iar cine lucrează într-o cooperativă în câmp are bio chiar în propriile mâini.

În jungla siglelor

Pentru Theissing este esențial ca fermele care doresc să poarte sigiliul verde al UE să fie supuse unor controale stricte: „Fermele care vor să trăiască din agricultura bio pot face față acestei provocări.” O autoritate națională autorizată verifică anual respectarea standardelor. Numai după această verificare un produs alimentar poate purta sigiliul calității UE.

Totuși, la cumpărături în supermarket întâlniți o mulțime de alte sigle și mărci. Greenpeace a evaluat 42 dintre acestea într-un ghid al siglelor de calitate în cinci categorii, de la „Foarte de încredere” până la „Contribuie la poluarea mediului”. De exemplu, sigiliul MSC pentru pescuit, fostă inițiativă ambițioasă, permite acum atât pescuitul excesiv la specii periclitate, cât și pescuitul care distruge fundul mării. Alte sigle sunt, dimpotrivă, mai stricte în privința standardelor bio decât UE, precum cunoscutul sigiliu Demeter, sigiliul verde Naturland sau sigiliul roșu AMA-Biosiegel acordat de Agrarmarkt Austria. Sigle precum Fairtrade se concentrează în special pe aspecte sociale, precum condițiile de viață și muncă umane, și au fost evaluate ca fiind de încredere.

În mod fundamental, în UE există o regulă simplă: unde scrie bio sau eco, trebuie să fie și bio sau eco. Termeni precum „biologic”, „ecologic”, „controlat biologic”, „agricultură biologică ecologică” sunt protejați legal și garantează cel puțin standardele UE. Este bine să găsiți și mai mult de atât la cumpărături.

Exemplu de bio: legume gourmet de pe propria fermă

Sarah Schmolmüller, în vârstă de 29 de ani, conduce ferma bio de legume „dirndln am feld” din Kirchberg am Wagram (Waldviertel). Ea aprovizionează restaurante de top, precum restaurantul vegetarian cu stele „Tian” sau „Floras” din Viena. Am luat legătura cu ea în rulota sa de pe câmp.

Cum ați ajuns să deveniți fermier bio?

Am studiat turism și apoi managementul mediului și durabilității. În timpul unui stagiu într-o fermă de legume, am simțit că inima mea vrea să fie pe câmp. Așa că am închiriat o bucată de teren și am construit pas cu pas propria fermă. Astăzi suntem cinci și cultivăm peste 300 de soiuri pe un hectar și jumătate.

Ce este special la grădina dvs.?

Suntem mici, diversificați și certificați bio. Nu folosim iluminare artificială, nici încălzire, multă muncă manuală. Facem vânzare directă, ceea ce înseamnă că produsele noastre ajung fără intermediari la clienți, de exemplu la restaurante locale sau în cutiile cu legume pentru ridicare. De asemenea, organizăm evenimente cum ar fi cine pe câmp, festivaluri de recoltă sau un mic târg de Crăciun.

De ce a fost importantă certificarea bio pentru dvs.?

Pentru mine, bio este cea mai importantă promisiune făcută clienților mei. Certificarea este o declarație clară: agricultura durabilă funcționează! Acest lucru susține mișcarea în care cred.

Exemplu de bio: apicultură în oraș

Miere bio, susținută urban: în Ljubljana există peste 4.500 de stupi, o tendință în creștere pentru că apicultorii primesc mult sprijin. Orașul plantează special arbuști nectariferi și tund spațiile verzi publice doar de două ori pe an pentru a permite înflorirea și polenizarea de către albine. Turiștii pot afla totul despre producția de miere în capitala slovenă prin tururi pe „drumul albinelor”. Apicultura are o tradiție lungă aici, după cum atestă descoperirile preistorice, iar numele cartierului „Medno” înseamnă „care poartă miere”.

Exemplu de bio: cultivare colectivă

Un câmp bio paradisic pentru toți: Cooperativa „Komunitní zahrada Kuchyňka” este o grădină comunitară în cartierul Troja din Praga. Pe 3.000 de metri pătrați, echipa cultivă aproape toate legumele comune, precum și pomi fructiferi, arbuști de fructe de pădure, struguri, gutui, smochine, nuci, alune de pădure și migdale. Comunitatea produce anual mai multe tone de legume și fructe, pe care le distribuie membrilor. Oricine poate adera cu o cotizație anuală. De asemenea, sunt organizate ateliere, cine comune și o grădiniță cu contact apropiat cu natura.

Aceste produse bio sunt disponibile la dm: