Sport: aici se petrec acum numeroase transformări
Acest rezumat a fost generat folosind inteligența artificială și revizuit de o persoană.
Formate de antrenament populare la nivel mondial, curse spectaculoase pentru doborârea recordurilor, dar și alternative mai liniștite și conștiente: modul în care viața noastră modernă și propriile noastre așteptări transformă lumea fitnessului și a stării de bine.
Cum ne vom antrena în viitor? Cum schimbă digitalizarea și comunicarea prin rețelele sociale sportul practicat în timpul liber, dar și dorința tot mai mare de autenticitate și de spații de retragere care apare ca reacție la acestea? La Universitatea Paris Lodron din Salzburg, aceste întrebări sunt analizate intensiv. I-am întrebat pe profesorul de sport Herbert Wagner și pe sociologul sportului Minas Dimitriou care sunt cele mai importante tendințe.
Globalizare: sportul nu cunoaște granițe
Ritmul de dezvoltare a fost impresionant: în 2017 a avut loc la Hamburg primul eveniment Hyrox, o competiție în cadrul căreia participanții trebuie să parcurgă un circuit compus din exerciții de forță și intervale de alergare, cu 650 de concurenți. Ideea a entuziasmat pasionații de fitness din întreaga lume, astfel încât în sezonul 2024/25 au fost înregistrați deja 550.000 de sportivi și sportive la așa-numitele curse, în peste 30 de țări.
Un fenomen similar poate fi observat și în cazul sportului cu mingea numit Padel: la nivel mondial, aproximativ 30 de milioane de persoane îl practică în timpul liber, iar numai în Europa numărul terenurilor a crescut cu 240% în trei ani. Ceea ce ieri era încă un sport de nișă într-un colț al lumii poate deveni, prin intermediul rețelelor sociale, al platformelor de streaming și al comunităților globale, o tendință internațională în doar câteva luni, iar competițiile arată la fel în Viena, New York sau Singapore. Potrivit profesorului de sport Herbert Wagner, este un fenomen care se observă în prezent în aproape toate domeniile vieții noastre: „Cineva descoperă un pont secret, toată lumea se alătură, fenomenul devine din ce în ce mai mare, iar la un moment dat interesul începe să scadă. Acest lucru este valabil pentru destinațiile de vacanță, modă sau mâncare. Și la fel se întâmplă și în sport.”
În realitate, multe dintre noutățile intens promovate nu sunt chiar atât de noi. De exemplu, Hyrox se diferențiază foarte puțin de CrossFit, Bootcamp sau de primele formate de fitness funcțional. Totuși, din perspectiva unui specialist în știința antrenamentului, acest lucru nu este deloc negativ: „Dacă, sub un nume nou, reușește din nou să motiveze oamenii să facă mișcare, atunci este, în principiu, ceva pozitiv.”
Fără obligativitate: antrenamentele trebuie să fie flexibile
Fără programări fixe, vă rugăm: prin intermediul aplicațiilor, al provocărilor de fitness sau al cluburilor de alergare se formează comunități care funcționează dincolo de structurile clasice ale cluburilor sportive. Regula este simplă: flexibilitatea este esențială, iar angajamentele stricte nu mai sunt la modă. „Oamenii sunt activi atunci când au timp și chef, iar această libertate este o caracteristică esențială”, explică Minas Dimitriou. Cei care aleargă, merg cu bicicleta sau ridică greutăți preferă adesea să facă parte dintr-o comunitate digitală, cum ar fi Urban Sports Clubs, clasele de tip drop-in, grupurile de alergare de pe Instagram sau aplicațiile de Pilates. În plus, prin platforme precum Peloton, oricine se poate antrena în timp real cu alți participanți direct din sufragerie și poate lua parte la evenimente globale, de exemplu parcurgând traseele unor celebre curse de ciclism.
Sentimentul de apartenență rămâne important și în afara cluburilor sportive tradiționale, chiar dacă membrii nu se întâlnesc în mod regulat. „Oamenii se simt conectați emoțional chiar și atunci când se cunosc prin intermediul rețelelor sociale”, spune sociologul sportului Minas Dimitriou. Iar această conexiune digitală nu exclude întâlnirile din viața reală, de exemplu la evenimente caritabile de amploare. Astfel, anul acesta, la Cursa Feminină din Austria desfășurată la Viena au participat peste 30.000 de femei din aproape 100 de țări. De asemenea, „Wings for Life World Run” combină componenta digitală cu cea reală: alergătorii au luat startul simultan în diferite fusuri orare, la Viena, Ljubljana sau Tokyo, iar participanții din întreaga lume au putut intra în clasament prin intermediul „App Runs”. Fiecare kilometru alergat a susținut o cauză nobilă: cei 346.527 de participanți înregistrați din 192 de țări au contribuit anul acesta la strângerea a echivalentului a 9,2 milioane de euro pentru cercetarea leziunilor măduvei spinării.
Corpul ca set de date: totul este măsurat
Puls, calitatea somnului, consumul de calorii, VO2max, scorul de recuperare: dispozitivele purtabile precum Oura Ring sau Apple Watch transformă corpul și funcțiile sale în date măsurabile permanent. American College of Sports Medicine (ACSM) menționează de ani de zile tehnologia wearables drept cea mai importantă tendință globală în fitness. Performanța proprie este analizată, distribuită și comparată cu rezultatele anterioare. Mai eficient, mai rapid, mai bun: sportul devine o scenă pentru autoexprimare și o oportunitate de a vă evidenția ca persoane aparte, explică sociologul sportului Minas Dimitriou. Nu mai este vorba doar despre sănătate și distracție, ci din ce în ce mai mult despre unicitate.
Se vorbește despre „singularizare”, un concept descris de sociologul Andreas Reckwitz ca fiind o tendință generală a societății contemporane: oamenii caută individualizarea în toate aspectele vieții. Totuși, deoarece în ceea ce privește antrenamentele mulți se ghidează mai degrabă după date decât după propriile senzații, această optimizare continuă poate genera și stres sau dezamăgire, avertizează specialistul în știința antrenamentului Herbert Wagner. Acest lucru se poate întâmpla, de exemplu, atunci când rezultatele sunt constant mai slabe decât ale altora sau când așteptările se lovesc de realitate. „Idealurile corporale promovate pe rețelele sociale sunt adesea nerealiste, iar acest lucru poate fi frustrant pentru multe persoane, deoarece, în ciuda tuturor eforturilor, nu își pot atinge obiectivele”, critică și Dimitriou.
Întoarcerea la natură: tânjim după autenticitate
Cei care pornesc în weekend cu mașina sau cu trenul spre munte trebuie adesea să facă față ambuteiajelor sau compartimentelor aglomerate. Oamenii sunt tot mai atrași de natură, iar acest lucru este demonstrat, de exemplu, de numărul membrilor cluburilor alpine. Clubul Alpin Austriac a atins în 2025 un nivel record de 748.046 de membri, ceea ce înseamnă o creștere de peste 21.000 de persoane într-un singur an. Desigur, și în mediul montan există tendințe populare, precum trail running, gravel bike sau maratoanele montane, sporturi care combină experiența naturii cu dorința de performanță.
În același timp, natura, cu plantele, animalele și schimbarea anotimpurilor, oferă imagini perfecte pentru Instagram. Totuși, majoritatea oamenilor simt mai ales o dorință profundă de autenticitate, afirmă expertul Dimitriou: „Cu cât viața de zi cu zi devine mai digitalizată, cu atât crește mai mult nevoia de experiențe în natură și de încetinirea ritmului.” Se vorbește despre un proces de renaturalizare în căutarea autenticității. Este o evadare din lumea digitală, cu știri false, imagini corporale manipulate sau idealuri imposibil de atins. Natura, în schimb, este autentică și oferă o stare de bine care poate fi simțită în mod direct. Potrivit pasionatului de alpinism Wagner, cei care se informează corespunzător pot găsi în munți și momente de solitudine. Vârfurile celebre pot fi foarte aglomerate, însă „în afara traseelor principale, întâlniți foarte puțini oameni”.
Cea mai mare problemă în zonele montane o reprezintă persoanele care își supraestimează capacitățile: „Este mult mai ușor să urcați o porțiune abruptă decât să o coborâți ulterior, când sunteți deja obosiți.” Faptul că echipele de salvare montană trebuie să intervină în mod repetat pentru a recupera astfel de persoane ar putea fi evitat, în multe cazuri, printr-o evaluare realistă a propriilor limite.
Goana după recorduri: Vă rog, tot mai extraordinar!
Un Ironman nu mai este de ajuns. Sportivi de excepție precum Jonas Deichmann finalizează 120 de triatloane în 120 de zile consecutive, Alexandra Meixner deține recordul feminin cu 30 de Ironman. Alții înconjoară alergând lumea sau urcă, precum Alex Honnold, pe un zgârie-nori de 580 de metri în Taipei. Și Rainer Predl din Austria Inferioară atrage atenția cu „Proiectele Nebune”. A petrecut aproximativ 30 de zile pe o bandă de alergare, stabilind acolo un record mondial cu 55 de maratoane, iar pe o masă de bucătărie a alergat odată 70 de kilometri. Chiar și drumul către astfel de realizări este documentat pe larg, fiind sărbătorit de fani.
Ultra-sportul are un mare ecou, dar relativ puțină imitație. „Poate există zece persoane în lume care pot alerga 120 de maratoane. Dacă vor să se depășească reciproc, asta este o știre, dar nu un sport de masă. Nu văd nimic negativ în asta”, spune specialistul în sport Wagner. Sportivii de extremă au existat mereu.
Cu toate acestea, astăzi captează mai ușor atenția prin rețelele sociale și pot transforma apoi cu ajutorul sponsorilor hobby-ul în profesie. Adesea chiar cu câștig dublu: alpinistul Honnold se implică printr-o fundație pentru oameni defavorizați, în special în Africa. Și ultra-sportivul Predl aleargă de obicei în scopuri caritabile și este de mulți ani ambasador al hospice-ului pentru copii Sterntalerhof din Loipersdorf-Kitzladen.