Prebiotice și Probiotice: Recomandările unei dieteticiene pentru alimentația noastră

Ce sunt Probioticele și Prebioticele?

Intestinul nostru este populat de multe microorganisme precum bacterii, ciuperci, viruși și alți microbi – ele formează microbiomul. „Probioticele sunt microorganisme vii care sunt introduse în microbiomul intestinal din exterior. Iar prebioticele sunt, ca să spunem așa, hrana pentru probiotice”, explică dieteticiana Martha Resatz.

Probiotice

Probioticele sunt microorganisme rezistente la acidul gastric și ajung intacte în intestin. Dacă sunt administrate în cantități suficiente, au un efect pozitiv asupra sănătății intestinale. Exemple de probiotice sunt bacteriile lactice și drojdiile. Ele întăresc funcția de barieră a intestinului și ajută la ținerea sub control a agenților patogeni.

Prebiotice

Spre deosebire de probiotice, prebioticele nu sunt organisme vii. Este vorba despre componente alimentare în mare parte nedigerabile, cum ar fi inulina și fructo-oligozaharidele. Toate prebioticele fac parte din fibrele alimentare, însă invers, nu toate fibrele alimentare au proprietăți prebiotice.

Prebioticele nu pot fi descompuse în intestinul subțire și, prin urmare, ajung intacte în intestinul gros, unde sunt metabolizate de bacteriile care trăiesc acolo. Astfel, se formează acizi grași cu lanț scurt, care scad valoarea pH-ului în intestin. Acest lucru facilitează absorbția anumitor minerale precum calciu, magneziu, sodiu și fosfor. „Acizii grași cu lanț scurt susțin, de asemenea, bariera intestinală și sistemul imunitar. Ei ajută la inhibarea reacțiilor inflamatorii”, adaugă experta. Prebioticele împiedică bacteriile dăunătoare să se atașeze de celulele intestinale. În schimb, germenii nedoriți se leagă de prebiotice și sunt apoi eliminați din corp.

Este utilă administrarea de probiotice?

Suplimentele alimentare cu probiotice și prebiotice sunt în prezent foarte mediatizate. Mulți își promit de la ele un efect pozitiv asupra digestiei și sănătății intestinale. „Înainte de a apela la capsule și preparate, aș începe cu alimentația: Mâncarea pe primul loc!”, sfătuiește dieteticiana.

În cazul unor afecțiuni, probioticele și prebioticele pot să nu aibă niciun efect. „De exemplu, în cazul unor balonări extreme după fiecare masă, poate fi vorba de o așa-numită disbioză a bacteriilor intestinale. Aceasta necesită tratament medical și trebuie investigată medical”, subliniază Resatz.

Fiecare microbiom intestinal este individual

Un punct major de critică la adresa preparatelor cu probiotice și prebiotice este faptul că acestea sunt „produse de masă”. Însă fiecare persoană, de la naștere, are o compoziție proprie, incomparabilă, de microorganisme în intestin, comparabilă cu amprenta digitală. Un preparat eficient ar trebui să fie adaptat exact la condițiile și nevoile individuale.

Și aici este problema: nu putem determina deloc cum arată aceste condiții și nevoi. „Deși există multe autoteste pentru scaun, acestea nu sunt cu adevărat relevante”, explică experta. „Căci scaunul doar a ‚trecut prin‘ acest microbiom. Cum arată microbiomul în sine, nu putem determina cu exactitate prin această metodă.”

Concluzia dieteticianei: ca suplimente alimentare de lifestyle, preparatele cu prebiotice și probiotice nu sunt eficiente. În majoritatea cazurilor, o alimentație echilibrată este suficientă. „Dar dacă trebuie să iei antibiotice, personal consider că este util să susții intestinul în paralel și încă o perioadă după aceea”, spune Resatz.

Probiotice și Prebiotice în terapia cu antibiotice

De fapt, o analiză a studiilor a arătat că preparatele probiotice pot reduce riscul de infecție cu bacteria Clostridium difficile, care provoacă diaree, cu 60 la sută. Este important însă ca administrarea să înceapă cel târziu la două zile după începerea terapiei cu antibiotice și să se respecte un decalaj de două până la trei ore, astfel încât germenii probiotici să nu fie distruși de antibiotic. Dacă terapia cu antibiotice a fost deja finalizată, este prea târziu pentru o refacere intestinală cu probiotice: atunci probioticele pot chiar întârzia reconstrucția propriului microbiom intestinal, a constatat un studiu.

Prin urmare, în cazul unei terapii cu antibiotice, ar trebui discutat cu medicul curant dacă probioticele și prebioticele ar trebui administrate pentru refacerea microbiomului intestinal sau nu.

O administrare nejustificată, la întâmplare, de probiotice și prebiotice ca supliment alimentar nu este în niciun caz recomandată. Până în prezent, nu este clarificat științific în mod concludent care pacienți beneficiază de pe urma probioticelor atunci când utilizează antibiotice. În plus, un studiu a arătat că persoanele care au luat probiotice în timpul unei terapii cu antibiotice au dezvoltat mai frecvent rezistență la antibiotice decât persoanele care au renunțat la probiotice.

O altă problemă a suplimentelor alimentare constă în faptul că studiile privind eficacitatea lor sunt de obicei finanțate de producători și sunt dificil de comparat. Situația studiilor privind eficacitatea lor este, prin urmare, relativ neclară.

Se pot lua probiotice și prebiotice împreună?

În multe preparate, probioticele și prebioticele sunt conținute împreună. Acestea se numesc atunci sinbiotice. „Astfel de combinații pot fi obținute și prin alimentație, de exemplu, consumând la micul dejun un iaurt natural cu o banană”, explică dieteticiana.

Cât durează o refacere intestinală cu probiotice?

Cât durează până când intestinul revine la starea sa inițială după administrarea unui antibiotic este foarte individual. „Și în studiile științifice există date diferite în acest sens, de la două săptămâni până la câteva luni”, spune experta. Ea recomandă, prin urmare, să se ia probiotice și prebiotice puțin mai mult timp, deoarece intestinul se reface relativ lent. „Dar este și o chestiune de cost – aceste preparate nu sunt chiar atât de ieftine”, atrage atenția Resatz.

Se pot da probiotice copiilor?

Și copiii pot lua probiotice. „Este recomandat mai ales în caz de diaree acută sau la administrarea de antibiotice”, spune dieteticiana.

O analiză a studiilor cu peste 6.000 de copii a demonstrat efectul probioticelor în terapia simptomatică a diareei asociate cu antibiotice (DAA). În timp ce în grupul tratat cu probiotice 8% dintre copii au dezvoltat DAA, în grupul de control au fost afectați 19%.

Când nu ar trebui să se ia probiotice?

Preparatele cu probiotice nu sunt recomandate fără rezerve pentru toți oamenii. În general, probioticele nu ar trebui utilizate la prematuri, la bolnavi grav sau la pacienți cu un sistem imunitar puternic slăbit. În ghidul său, Societatea Germană de Gastroenterologie, Boli Digestive și Metabolice avertizează împotriva administrării de probiotice în cazul inflamațiilor severe în cavitatea abdominală (cum ar fi, de exemplu, o inflamație acută a pancreasului).

În ce alimente se găsesc probiotice și prebiotice?

Nu doar în preparatele artificiale, ci și în multe alimente naturale se găsesc probiotice și prebiotice.

Probiotice în alimente

Microorganismele importante se găsesc, de exemplu, în produse lactate fermentate, iaurturi naturale, ayran, skyr și chefir, precum și în aluatul acru, în alimente fermentate precum varza murată, kimchi, pasta miso sau kombucha. „Produsele pasteurizate nu conțin probiotice, decât dacă sunt adăugate după pasteurizare”, subliniază dieteticiana.

Atenție: În timpul sarcinii, laptele crud și produsele din lapte crud nu trebuie consumate.

Prebiotice în alimente

Fibrele alimentare nedigerabile se găsesc predominant în ceapă, usturoi, în general în legumele din familia cepei (praz, arpagic), sparanghel, ovăz și banane, precum și în secară, boabe de soia, mazăre, alge și sub formă de amidon rezistent în cartofi, orez și paste răcite. Recomandarea de consum pentru fibre alimentare, conform Societății Germane de Nutriție e.V., este de cel puțin 15 grame de fibre la 1.000 de calorii. La un necesar zilnic de aproximativ 2.000 de calorii, aceasta înseamnă 30 de grame de fibre alimentare. În ceea ce privește cantitatea de fibre, potrivit expertei, nu există nicio diferență dacă legumele sunt proaspete, congelate sau conservate.

Resatz subliniază însă că intestinul trebuie să se obișnuiască mai întâi cu o dietă bogată în fibre. Cine a consumat până acum doar pâine albă și puține fructe și legume, nu ar trebui să-și schimbe întreaga alimentație de la o zi la alta, ci să crească lent cantitatea de fibre.

* Erhältlich auf dm.at und in der Mein dm-App.