O psiholoagă explică: „Temerile în sarcină sunt normale”.
Inhaltsverzeichnis
- Cât de frecvente sunt temerile în timpul sarcinii?
- Ce temeri pot apărea în timpul sarcinii?
- Care temeri mai sunt considerate normale?
- Simptome fizice ale tulburării de anxietate
- Care sunt gravidele care au un risc ridicat de a dezvolta tulburări de anxietate?
- Temerile în timpul sarcinii dăunează copilului?
- Cum se schimbă temerile pe parcursul sarcinii?
- Perioada sensibilă de dinaintea nașterii
- Cum poate fi gestionată teama de avort spontan?
- Diagnosticul prenatal – binecuvântare și povară
- Ce ajută femeile cu frica de naștere?
- Ce pot face gravidele afectate de temeri?
- Care sunt punctele de sprijin pentru gravide?
Cât de frecvente sunt temerile în timpul sarcinii?
Odată ce începe o sarcină, se deschide o nouă etapă în viață – în special pentru părinții care așteaptă primul copil. Multe lucruri sunt nesigure și scapă controlului propriu. „Este nevoie de o anumită reacție de adaptare”, explică Klein-Dupkanič. „Temerile din timpul sarcinii sunt așadar normale și afectează foarte, foarte multe femei.” În plus, teama are și o funcție importantă: este o reacție de protecție și ne face mai sensibili și mai atenți.
Dacă însă nu este vorba despre aceste temeri foarte răspândite și „normale”, ci problema este mai profundă, vorbim despre o tulburare de anxietate care afectează viața de zi cu zi. „Datele pentru acest diagnostic variază puțin, dar până la 25% dintre femeile însărcinate sunt afectate. Este un procent foarte ridicat”, spune psiholoaga. Nu doar viitoarele mame suferă: și unul din zece tați prezintă, pe durata sarcinii și în primul an după naștere, tulburări de anxietate și depresii.
Klein-Dupkanič le oferă un mesaj celor afectați, pe care îl recomandă și clientelor și clienților săi: „Mi-e teamă pentru ceva ce iubesc foarte mult. Mă tem pentru ceva ce este extrem de valoros și important pentru mine, de care îmi pasă foarte mult. Frica nu este doar o senzație amenințătoare, ci o expresie a iubirii. Acest gând aduce o mare ușurare.”
Ce temeri pot apărea în timpul sarcinii?
Temerile care pot apărea în timpul sarcinii sunt variate. Majoritatea viitoarelor mame se simt neliniștite și anxioase în special înaintea vizitelor la ginecolog. De asemenea, apar îngrijorări atunci când primesc rezultate neclare, ceea ce duce la un sentiment de pierdere a controlului.Temerile legate de propriul corp sunt frecvente: Cum se va schimba corpul meu? Va face față? Ce înseamnă semnalele transmise de corp? Cum va arăta corpul meu după sarcină? Mă va mai găsi atractiv partenerul? Voi putea face sport după aceea? Voi avea efecte pe termen lung? Multe femei gravide se confruntă cu astfel de întrebări. În primul trimestru, multe experimentează greață și alte simptome specifice sarcinii, care pot fi severe și le pot afecta foarte mult viața de zi cu zi.
Unele temeri se referă la propriile sentimente, care pot fi foarte ambivalente în această perioadă. Viitoarele mame care au avut dificultăți în a rămâne însărcinate sau care au trecut prin complicații, avorturi spontane sau nașteri fără viață, au adesea temeri puternice legate de emoțiile lor. Dorința unui copil este mare, dar sarcina poate provoca copleșire. Ele se tem că anxietățile lor ar putea dăuna copilului nenăscut și își fac griji față de schimbările pe care sarcina le va aduce. Chiar și părinții care au deja unul sau mai mulți copii pot simți aceste temeri, pentru că o nouă sarcină afectează întregul echilibru familial și copiii existenți. În plus, se modifică și perspectivele profesionale și povara financiară adusă de nașterea unuia sau mai multor copii.
Multe temeri se concentrează asupra sănătății copilului nenăscut: Este sănătos? Fac ceva greșit? Sunt pregătită corespunzător? De ce nu se mișcă, de ce nu îl simt? Frica de avort spontan este, de asemenea, foarte cunoscută printre gravide.
Care temeri mai sunt considerate normale?
Klein-Dupkanič subliniază: „Aceste temeri din sarcină sunt toate normale și nu reprezintă o tulburare de anxietate. În cazul tulburării de anxietate, temerile devin atât de dominante încât controlează viața zilnică și persistă pe o perioadă lungă.” În tulburarea de anxietate, teama capătă o dinamică specială, iar persoanele afectate dezvoltă și teama față de propriile temeri. Temerile normale vin și pleacă, sunt mai puternice în unele zile și mai slabe în altele, pe când tulburarea de anxietate reprezintă o afectare puternică și constantă.Temerile puternice pot fi și un simptom al depresiei în sarcină. Aici apar tristețe profundă, stări de descurajare, lipsă de energie, disperare sau gol emoțional care nu trec, ba chiar se pot agrava.
Simptome fizice ale tulburării de anxietate
Tensiunea constantă se manifestă prin simptome fizice precum nervozitate, respirație modificată și bătăi accelerate ale inimii. Persoanele afectate pot avea dureri de cap cauzate de tensiune, dureri musculare și tremurături. Nu mai pot elibera această tensiune și nu reușesc să se relaxeze. „Aceste simptome pot duce la amețeli, probleme abdominale, senzație de leșin, tulburări de somn și dificultăți de concentrare”, explică specialistul. Cine observă astfel de simptome timp de cel puțin două săptămâni ar trebui să ceară ajutor profesional.Care sunt gravidele care au un risc ridicat de a dezvolta tulburări de anxietate?
Un factor major de risc pentru o tulburare de anxietate care necesită tratament în timpul sarcinii este existența unui istoric anterior. „Acest lucru poate include complicații în sarcina precedentă sau în cea curentă”, explică Klein-Dupkanič. „Sau dacă înainte de sarcină a existat o problemă psihică, cum ar fi depresia sau o tulburare de anxietate.”
Din dorința de a avea un copil, femeile renunță adesea la medicamente de teama că ar putea afecta bebelușul nenăscut. „Acest lucru este foarte problematic”, avertizează specialistul. Înainte de a face acest pas, trebuie obligatoriu consultat medicul. Este un mit că în timpul sarcinii nu sunt permise medicamente.
Alți factori de risc pentru tulburările de anxietate în sarcină includ sarcina nedorită, venituri mici, probleme în cuplu și o atitudine generală de pesimism față de viață. „Cu cât femeile sunt mai bine susținute și acceptate de cei din jur cu temerile și grijile lor, cu atât riscul de a dezvolta o tulburare de anxietate care necesită tratament este mai mic”, subliniază psiholoaga.
Temerile în timpul sarcinii dăunează copilului?
Multe viitoare mame care se confruntă cu temeri în timpul sarcinii se întreabă adesea: dăunez copilului meu nenăscut prin aceste emoții? Klein-Dupkanič ne liniștește: „Prin circulația sanguină comună, hormonii de stres pot ajunge la copil, dar nu nefiltrați.” Pe de o parte, bariera placentară filtrează o parte din acești hormoni, iar pe de altă parte, anumite enzime reglează cantitatea de hormoni de stres care ajunge la copil. „Se găsesc pe internet multe studii care susțin că stresul și afecțiunile psihice pot cauza daune copilului nenăscut, însă aceste informații trebuie privite cu prudență. Ele se referă în special la tulburări de anxietate severe și boli grave, nu la temerile normale pe care le au multe femei însărcinate,” subliniază psiholoaga. Chiar și femeile cu astfel de diagnostice nu nasc automat copii cu probleme.În esență, corpul uman, inclusiv al copilului, are mecanisme naturale de autoapărare. De asemenea, în pântecul mamei, copilul experimentează treptat diferite stări emoționale. „Este esențial: dacă cer sprijin, fac ceva și pentru sănătatea copilului meu. Nu suntem victime neputincioase ale propriilor temeri,” încurajează Klein-Dupkanič.
Cum se schimbă temerile pe parcursul sarcinii?
Temerile din timpul sarcinii nu sunt întotdeauna constante, ci evoluează pe măsură ce sarcina avansează. Primele douăsprezece săptămâni reprezintă pentru multe femei însărcinate o provocare mentală. „Acest lucru se datorează parțial faptului că există mereu această impresie că în primele trei luni este foarte nesigur dacă sarcina va continua. După ce această etapă este depășită, multe femei încep să aibă încredere în corpul lor și în sarcină”, explică Klein-Dupkanič.
Femeile însărcinate care au deja un „istoric” legat de pierderea unei sarcini sau complicații apărute în sarcinile anterioare sunt adesea mai anxioase și sensibile atunci când se află în aceleași etape ale unei noi sarcini.
Perioada sensibilă de dinaintea nașterii
Timpul dinaintea nașterii este, de asemenea, o perioadă specială. După naștere, este important să se acorde o atenție deosebită stării psihice a mamei. „Femeile care s-au confruntat cu probleme psihice înainte sau în timpul sarcinii și care au suferit de depresie postnatală după o sarcină anterioară au un risc crescut cu până la 60% de a dezvolta depresie postnatală”, explică psiholoaga. De asemenea, femeile care beneficiază de puțin sprijin social, primesc puțină recunoaștere pentru eforturile depuse în îngrijirea familiei sau au probleme în relația de cuplu sunt mai vulnerabile.
„Unele femei au așteptări foarte mari de la ele însele și cred că trebuie să facă totul singure”, spune Klein-Dupkanič. Ea recomandă adaptarea așteptărilor proprii la noile circumstanțe ale vieții. „Există o expresie pe care nicio gravidă sau mamă tânără nu o place să o audă pentru că creează o presiune enormă, dar este adevărată: doar atunci când mama este bine, și copilul este bine. Grija pentru sine este extrem de importantă!”, subliniază expertul.
Cum poate fi gestionată teama de avort spontan?
Avorturile spontane rămân încă un subiect tabu, deși afectează multe femei și familiile lor. Pierderea unei sarcini este, așadar, un eveniment destul de frecvent, iar aceste statistici pot genera nesiguranță în rândul viitorilor părinți.
Cum pot viitoarele mame să gestioneze această teamă? Potrivit lui Klein-Dupkanič, multe caută sprijin în forumuri online sau pe rețelele sociale. Ea are sentimente mixte față de această practică: „Pentru multe femei este reconfortant să vadă că nu sunt singure. Pe de altă parte, accesul constant la informații și mărturii poate amplifica frica”, avertizează psiholoaga. Este recomandat să folosească rețelele sociale cu moderație și să fie atentă la ceea ce îi face bine. În caz de dubiu, este mai bine să discute grijile cu moașa sau cu medicul ginecolog, specialiști care au cunoștințe medicale.
Diagnosticul prenatal – binecuvântare și povară
Conform experienței psihologului, diagnosticul prenatal joacă un rol important. „Este bine că avem aceste opțiuni. Diagnosticul prenatal este foarte important pentru multe femei, însă poate să și crească anxietatea”, explică Klein-Dupkanič. Așteptarea vizitelor și a rezultatelor, precum și interpretarea neclară a investigațiilor pot reprezenta o povară semnificativă pentru viitorii părinți. Chiar și atunci când rezultatele sunt bune, liniștea poate fi doar temporară.
„În acest proces, încrederea în propriul corp poate scădea. Și frica este, într-un fel, o afacere”, spune psiholoaga. Ea privește cu scepticism utilizarea aparatelor pentru monitorizarea bătăilor inimii fătului acasă, deoarece aceste dispozitive nu sunt infailibile, mai ales în mâinile neprofesioniștilor. „Este important să analizăm cu atenție ce anume are nevoie gravida pentru a se simți mai liniștită și ce ar putea să-i amplifice frica. Aceasta este o decizie foarte individuală”, concluzionează expertul.
Ce ajută femeile cu frica de naștere?
Femeile care nasc pentru prima dată se confruntă adesea, în săptămânile dinaintea nașterii, cu multe întrebări: Voi reuși să nasc? Voi putea face față durerilor? Ce se întâmplă dacă nașterea nu decurge așa cum mi-am dorit? Totodată, și femeile care au deja unul sau mai mulți copii pot suferi de teamă legată de naștere, mai ales dacă au avut anterior experiențe traumatizante.Klein-Dupkanič le recomandă acestor femei să se informeze cât au nevoie, însă nu singure, de pe internet, ci prin dialog cu personal medical specializat, precum moașele și medicii ginecologi. Vizitarea cursurilor de pregătire pentru naștere sau a sălii de nașteri poate ajuta la liniștirea anxietăților. „În cadrul acestor cursuri, graviduțele pot discuta cu alte femei în situații similare și realizează că nu sunt singure cu temerile și grijile lor”, explică psiholoaga.
Unele femei apelează și la metode alternative de susținere, cum ar fi acupunctura pregătitoare pentru naștere sau HypnoBirthing, un procedeu prin care viitoarea mămică, împreună cu partenerul, învață prin autohipnoză să se relaxeze profund.
Ce pot face gravidele afectate de temeri?
Dacă observă că suferă de anxietăți, ar trebui să vorbească despre asta cu persoane de încredere. Nu doar atunci când temerile devin copleșitoare și afectează viața de zi cu zi, ci încă de la primele semne că tehnicile obișnuite de gestionare nu mai sunt suficiente. Un sprijin important îl reprezintă moașa sau medicul ginecolog care le monitorizează periodic. „Este mai ușor să vorbești cu ei despre aceste temeri”, explică Klein-Dupkanič.
Psiholoaga recomandă celor apropiați să asculte activ: „Mulți încearcă rapid să elimine temerile și să liniștească, dar acest lucru poate face ca femeile să se simtă neînțelese.” Mai important este să primească temerile așa cum sunt, fără sfaturi imediate. Dacă îți pasă, comunică prin mesaje personale neutre: „Îmi fac griji pentru tine. Am observat că… Simt că…”
Experiența psihologului arată că adesea partenerii sunt cei care fac primul pas și caută ajutor. „Uneori durează până când persoana în cauză recunoaște că ar avea nevoie de sprijin”, spune Klein-Dupkanič. O modalitate de a ajuta este să organizezi împreună cu gravida consiliere profesională.
În privința eficienței terapiilor pentru tulburările de anxietate din sarcină, Klein-Dupkanič explică: „Nu este vorba să nu ai deloc temeri, pentru că atunci acestea devin uriașe. Este vorba să accepți teama și să înveți că nu ești o victimă a ei.” Primul pas important este conștientizarea faptului că anumite temeri în sarcină sunt normale. Pe parcurs, în terapie, femeile învață tehnici care să întrerupă ciclul anxietății.
Care sunt punctele de sprijin pentru gravide?
Deși bolile psihice sunt încă un subiect tabu, conform psihologului, abordarea temerilor s-a îmbunătățit oarecum. „Personalul medical este mai sensibilizat și recomandă mai des sprijin profesional. De asemenea, femeile însăși sunt mai deschise să caute ajutor”, spune Klein-Dupkanič.