Cum întărim sistemul imunitar al copiilor
Acest rezumat a fost generat folosind inteligența artificială și revizuit de o persoană.
Între „hapciu” și siropul de tuse: cum pot fi întărite mecanismele de apărare ale copiilor? În colaborare cu două specialiste, am adunat sfaturi despre stimularea naturală a imunității și remedii tradiționale pentru sezonul bogat în infecții.
Cuprins
- 6 sfaturi pentru întărirea sistemului imunitar al copiilor
- 1. O alimentație bogată în vitamine
- 2. Petreceți timp în aer liber
- 3. Un climat plăcut acasă
- 4. Sentimentul de siguranță îi face mai puternici
- 5. Măsura potrivită de igienă
- 6. Puterea unei nopți de somn odihnitor
- Remedii naturale pentru simptomele obișnuite ale răcelii
- Dureri în gât
- Febră
- Tuse
- Răceală și nas înfundat
- Interviu cu medicul pediatru Dr. Susanne Heindl despre gestionarea infecțiilor în viața de zi cu zi a familiei
- De ce toamna și iarna reprezintă sezonul de vârf pentru infecții?
- Există copii mai predispuși la infecții?
- Când ar trebui ca un copil răcit să rămână acasă?
- Când poate reveni în colectivitate?
- Cum puteți face diferența între o răceală și o afecțiune mai gravă?
- Când ar trebui solicitat sfatul medicului?
- Cum ar trebui gestionată situația fraților, având în vedere riscul de transmitere a infecțiilor?
- Ce le recomandați părinților care lucrează și trebuie să gestioneze în același timp un copil bolnav?
- Acești stimulenți ai bunei dispoziții sunt disponibili la dm:
Ștersul nasului la nesfârșit, următorul virus adus de la creșă, gâtul care începe să usture, iar apoi începe o nouă rundă de răceală. Până la zece infecții pe an sunt complet normale la copiii mici. Sistemul lor imunitar nu este încă pe deplin dezvoltat și trebuie mai întâi să învețe să facă diferența între virusurile și bacteriile care provoacă boli și microbii inofensivi. Din păcate, acest lucru se realizează doar prin experiență: sistemul imunitar trebuie să intre în contact cu un agent patogen pentru a putea reacționa mai rapid și mai eficient la următorul atac al acestuia.
Așadar, infecțiile și răcelile nu pot fi evitate complet, însă vestea bună este că un sistem imunitar sănătos poate reduce riscul de îmbolnăvire, poate ameliora simptomele și poate scurta durata bolii. Specialiștii consideră chiar că acest proces de învățare poate influența pe termen lung și riscul apariției anumitor alergii și boli autoimune. Prin câteva măsuri simple, părinții pot susține mecanismele naturale de apărare ale copiilor.
6 sfaturi pentru întărirea sistemului imunitar al copiilor
1. O alimentație bogată în vitamine
O alimentație echilibrată reprezintă baza unui sistem imunitar puternic. Fructele și legumele sunt surse excelente de vitamina C, care contribuie la întărirea capacității de apărare a organismului. Varza, ardeiul gras, broccoli, citricele și kiwi conțin cantități importante din această vitamină. Vivien Gurt, drogistă la dm, oferă frecvent consiliere părinților în ceea ce privește imunitatea și recomandă: „Vitamina C este sensibilă la căldură. De aceea, alimentele ar trebui preparate cât mai delicat sau consumate crude.”
Și zincul contribuie în mod demonstrabil la susținerea sistemului imunitar. Pentru aceasta, în alimentație ar trebui incluse produse precum carnea de vită, brânza, semințele de dovleac, susanul, fulgii de ovăz și lintea.
Un rol deosebit îl are și intestinul: o mare parte dintre celulele sistemului imunitar se află aici. Fibrele provenite din produsele integrale, legume și leguminoase contribuie la menținerea unei flore intestinale sănătoase. Acestea susțin dezvoltarea bacteriilor benefice, întăresc bariera intestinală și ajută sistemul imunitar să combată eficient agenții patogeni.
La fel de important este și consumul suficient de lichide, inclusiv în perioadele mai reci ale anului. Mai ales în sezonul în care încălzirea funcționează constant, mucoasele se pot usca rapid și devin astfel mai vulnerabile la agenții patogeni. „Dacă apa li se pare prea plictisitoare, ceaiurile ușoare de fructe, neîndulcite, reprezintă pentru mulți copii o alternativă binevenită”, explică Gurt.
Bebelușii aflați în perioada diversificării alimentației ar trebui să consume zilnic aproximativ 500 ml de lichide, iar copiii mici între 600 și 800 ml.
2. Petreceți timp în aer liber
Mișcarea în aer liber este considerată un adevărat stimulent pentru sistemul imunitar. De aceea, este recomandat să includeți zilnic timp petrecut afară în programul copiilor. Nici ploaia, nici frigul nu ar trebui să fie o scuză. Cu îmbrăcămintea potrivită, chiar și în astfel de zile pot fi trăite aventuri minunate afară, fie că este vorba despre curse de bărcuțe din hârtie prin bălți sau despre urmărirea urmelor în zăpadă.
Timpul petrecut în aer liber susține oxigenarea organismului și, atunci când este soare, favorizează producerea vitaminei D. Expunerea la temperaturi mai scăzute contribuie la fortificarea treptată a sistemului imunitar. Mișcarea întărește capacitatea de apărare a organismului, indiferent dacă are loc în interior sau în exterior. Chiar și perioadele scurte de activitate stimulează diferite celule ale sistemului imunitar și contribuie la menținerea unei bune condiții fizice.
Mai importantă decât intensitatea este regularitatea. Un avantaj suplimentar: activitatea fizică stimulează pofta de mâncare și îmbunătățește calitatea somnului.
3. Un climat plăcut acasă
Și spațiile interioare au nevoie periodic de o doză de aer proaspăt, deoarece în încăperile închise virusurile se pot acumula și răspândi mai ușor. Pentru a înlocui aerul consumat, este recomandată aerisirea intensă: ideal este să deschideți larg ferestrele de trei până la patru ori pe zi, timp de aproximativ zece minute.
Pe timpul nopții, o temperatură a camerei de aproximativ 18 °C favorizează cicluri de somn mai profunde, iar acestea au, la rândul lor, un efect pozitiv indirect asupra sistemului imunitar.
4. Sentimentul de siguranță îi face mai puternici
Sistemul imunitar și starea psihică sunt strâns legate între ele. Stresul de durată, cauzat de exemplu de presiunea performanței sau de adaptarea la un mediu nou, poate slăbi mecanismele de apărare ale organismului. În schimb, emoțiile pozitive declanșează procese biochimice benefice.
Afecțiunea oferită de cei apropiați, sentimentul de siguranță, râsul împreună și contactele sociale consolidează nu doar starea de bine, ci și capacitatea organismului de a face față provocărilor. Mișcarea, pauzele suficiente de odihnă și ritualurile de relaxare potrivite vârstei copiilor îi ajută să reducă sau să evite stresul.
5. Măsura potrivită de igienă
Sistemul imunitar al copiilor se poate dezvolta doar dacă intră în contact cu microbi. Astfel învață să facă diferența între microorganismele inofensive și cele care provoacă îmbolnăviri. Cu toate acestea, igiena rămâne esențială pentru a nu suprasolicita sistemul imunitar.
Spălarea regulată și temeinică a mâinilor cu săpun, la întoarcerea acasă, înainte de masă și după folosirea toaletei, ar trebui să fie un obicei firesc pentru fiecare copil. La fel de important este ca acesta să învețe să tușească sau să strănute doar în pliul cotului și să arunce imediat șervețelele de unică folosință după utilizare.
6. Puterea unei nopți de somn odihnitor
Copiii care dorm bine sunt, în mod demonstrabil, mai rezistenți. În timpul nopții, sistemul imunitar funcționează la capacitate maximă: celulele deteriorate sunt reparate, rezervele de energie sunt refăcute, iar procese importante ale sistemului imunitar sunt activate. Somnul favorizează, de exemplu, producerea de anticorpi și întărește globulele albe, responsabile de apărarea organismului împotriva bolilor.
În schimb, un program de somn neregulat sau un număr insuficient de ore de somn determină creșterea nivelului hormonului stresului, cortizolul. Acest lucru face organismul mai vulnerabil. Copiii au nevoie de mult mai multă odihnă pe timpul nopții decât adulții. Deși necesarul diferă de la un copil la altul, următoarele valori orientative pot fi utile: bebelușii au nevoie de aproximativ 16-18 ore de somn pe zi, copiii mici de 12-14 ore, iar copiii de vârstă preșcolară de 10-13 ore.
Remedii naturale pentru simptomele obișnuite ale răcelii
Experta dm Vivien Gurt oferă sfaturi practice pentru ameliorarea blândă a simptomelor și pentru a scăpa cât mai repede de neplăcerile provocate de răceală.
Dureri în gât
Atunci când gâtul începe să usture și înghițirea devine dureroasă, mulți apelează la remedii tradiționale bine cunoscute. De exemplu, compresele cu brânză de vaci sunt folosite de mult timp în astfel de situații. Pentru acestea, întindeți un strat de aproximativ 1 cm de brânză de vaci la temperatura camerei pe un prosop din bumbac și împăturiți-l astfel încât brânza să intre în contact cu gâtul. După 20-30 de minute, când brânza s-a uscat, compresa se îndepărtează. Dacă vârsta copilului permite, sunt utile și gargara cu apă sărată sau ceai, precum și comprimatele de supt.
Febră
În cazul bebelușilor, febra trebuie întotdeauna evaluată de un medic. După vârsta de un an, pot fi folosite, de exemplu, ceaiurile din flori de soc sau tei pentru reducerea febrei, precum și compresele umede aplicate pe gambe. Pentru aceasta, înfășurați gambele cu prosoape umede, cu o temperatură cu 2-5 °C mai mică decât temperatura corpului, timp de 10-15 minute. Îndepărtați-le imediat dacă copilul începe să simtă frig. Oțetul, recomandat adesea în astfel de situații, nu are efect în reducerea febrei și poate doar să irite pielea.
Tuse
Pentru a facilita eliminarea mucusului prin tuse, este util ca micuțul să doarmă cu capul ușor ridicat. Aerul umidificat poate avea, de asemenea, un efect benefic în cazul tusei. De exemplu, puteți usca rufele în camera copilului. Mierea este un remediu consacrat pentru copiii cu vârsta de peste un an. Aceasta formează un strat protector pe mucoasele iritate și combate agenții patogeni datorită proprietăților sale naturale antiinflamatoare.
Răceală și nas înfundat
Nasul care curge poate fi desfundat cu ajutorul unei soluții saline, iar în cazul bebelușilor alăptați se poate folosi alternativ laptele matern. Este suficient să puneți câte o picătură în fiecare nară cu ajutorul unei pipete. Dacă micuțul nu știe încă să își sufle nasul, secrețiile pot fi îndepărtate cu un aspirator nazal. Ca în cazul tuturor simptomelor de răceală, este important consumul suficient de lichide. Sunt recomandate apa sau ceaiurile slabe, iar înainte de perioada diversificării, laptele formulă de început sau laptele matern.
Interviu cu medicul pediatru Dr. Susanne Heindl despre gestionarea infecțiilor în viața de zi cu zi a familiei
Informații: kinderpraxis-steyr.at.
De ce toamna și iarna reprezintă sezonul de vârf pentru infecții?
În perioada mai rece a anului, copiii petrec cea mai mare parte a timpului în spații închise și transmit foarte repede infecțiile unii altora din cauza contactului apropiat în timpul jocului.
Există copii mai predispuși la infecții?
Da, acest lucru diferă foarte mult de la un copil la altul. Polipii măriți favorizează apariția mai frecventă a otitelor. De asemenea, anumite afecțiuni preexistente pot determina o susceptibilitate mai mare la unele infecții, de exemplu la infecțiile tractului urinar în cazul bolilor renale.
Când ar trebui ca un copil răcit să rămână acasă?
Cu un nas care curge ușor sau cu o tuse ușoară, copilul poate merge în continuare la creșă sau la grădiniță. În cazul simptomelor mai puternice, al febrei sau al unei stări generale alterate, copilul ar trebui îngrijit acasă.
Când poate reveni în colectivitate?
Ca regulă generală, un copil ar trebui să fie fără febră și fără tratament medicamentos timp de cel puțin o zi înainte de a reveni la creșă sau grădiniță.
Cum puteți face diferența între o răceală și o afecțiune mai gravă?
O răceală este adesea însoțită de febră, tuse, nas care curge sau dureri în gât. După administrarea unui medicament pentru scăderea febrei, cei mici au de multe ori o stare generală bună, se joacă, beau suficiente lichide și mănâncă, chiar dacă apetitul este mai redus. În cazul unei afecțiuni mai grave, copiii nu mai sunt interesați nici măcar de jucăria lor preferată și refuză să mănânce sau să bea. O stare generală foarte proastă sau apatia sunt semne care trebuie să îngrijoreze.
Când ar trebui solicitat sfatul medicului?
Bebelușii cu vârsta de până la șase luni ar trebui consultați întotdeauna de un medic dacă au febră. Copiii mai mari, dacă au o stare generală bună, pot fi îngrijiți acasă cu medicamente pentru reducerea febrei și remedii tradiționale. În cazul agravării stării generale, al persistenței febrei sau dacă sunteți îngrijorați, recomand consultarea medicului.
Cum ar trebui gestionată situația fraților, având în vedere riscul de transmitere a infecțiilor?
Frații nu pot fi izolați unii de ceilalți. În timpul unei infecții, paharele sau sticlele pentru băut nu ar trebui folosite în comun. Copiii mai mari ar trebui rugați să nu atingă fața bebelușilor cu mâinile și să nu îi sărute pe față.
Ce le recomandați părinților care lucrează și trebuie să gestioneze în același timp un copil bolnav?
De multe ori nu poate fi evitată trimiterea copiilor cu infecții ușoare, precum tuse și nas care curge, dar fără febră, în grija altor persoane. Acesta este și motivul pentru care copiii se infectează frecvent în colectivitate. Dacă sunt disponibili, bunicii sau alte rude apropiate reprezintă un ajutor neprețuit.
