Termenul de Guilty Pleasure, care înseamnă „plăcere vinovată”, este folosit pentru a descrie o activitate și un obicei care este pe placul unei persoane, deși aceasta cunoaște că ar fi mai bine să renunțe la el. Urmărirea în maraton a episoadelor din seria Bridgerton, ziua în amiaza mare? Dacă vă simțiți inconfortabil la gândul acesta, probabil că ați descoperit un Guilty Pleasure personal. Dar este acest lucru condamnabil? Examinăm fondul fenomenului.
Flirt-Show în locul filmelor de autor
La momentul la care termenul „Guilty Pleasure“ a apărut pentru prima dată în anul 1860 în New York Times, acesta a fost folosit pentru a descrie o vizită la un bordel. În 2023, Guilty Pleasures a ieșit din cartierele rău famate și a devenit aplicabil în principal în asociere cu aspectele ce țin de plăceri trupești , care pot fi clasificate în „păcaturi culinare“, precum și în diverse fenomene pop-culturale precum cărți, filme sau seriale - dar potențialul de a genera mustrări de cunoștință este la fel de intens. Care este explicația acestui fenomen? De ce ne este rușine atunci când citim o revistă de scandal în loc de o carte intelectuală? Și de ce este atât de importantă pentru noi opinia celorlalți? În urma unui studiu realizat în anul 2018, filozofii Kris Goffin și Florian Cova au ajuns la următoarea concluzie: un Guilty Pleasure este legat de două lucruri în special - normele personale și așteptările sociale. Să luăm, de exemplu, subiectul cititului. Cine nu cunoaște situația: biblioteca de cărți perfect aranjată ca fundal pentru ședințele Zoom de acasă. Alăturarea marilor nume și a clasicilor literari se realizează în acest context, desigur, doar absolut „întâmplător”. Sau, ce fel de lectură iei cu tine într-o călătorie cu trenul și răsfoiești cu încredere? Optezi mai degrabă pentru formatul greoi al unui ziar sau pentru o revistă viu colorată? Pentru a păstra propriul „bun gust” în fața părerilor critice și a percepției externe, este posibil să se aplice anumite corecții ale propriei performanțe.
Ne cerem scuze pentru Emily
Dar dacă este vorba doar de o mare neînțelegere? Dacă, de exemplu, un public larg a „devorat" Emily in Paris într-un weekend și l-a găsit bun, dar recenziile susțin contrariul și blamează serialul? Atunci preferi să îți satisfaci plăcerea în secret, la urma urmei ai o reputație de apărat. În cazul în care le povestești ulterior prietenilor tăi cinefili și, vai, ești deconspirat ca fan al serialului „Emily in Paris“, este disponibilă în continuare eticheta „Guilty Pleasure“: termenul nu numai că indică ceea ce se presupune că tu, ca societate sau individ, găsești ca fiind de apreciat, dar este, de asemenea, o scuză testată și dovedită pentru propriile tale preferințe.
Distracție plăcută
Scuze, dar nu este nevoie de o astfel de „scuză". Fie că este vorba despre un serial RomCom bine făcut sau despre o budincă de ciocolată la fel de bine făcută, suntem în favoarea iertării colective a greșelilor. De acum înainte, ne vom urma pur și simplu interesele și vom da prioritate plăcerii în locul datoriilor. Probabil că este mai rar ca probleme socio-politice complexe să fie abordate într-un episod din „Jane the Virgin" decât într-un documentar difuzat pe Discovery. Dar, dacă ai chef de divertisment, este o soluție perfectă - chiar și ziua în amiaza mare.
Bridgerton ne ajută să trecem primăvara
P.S. Așteptăm cu nerăbdare continuarea serialului de monografie istorică „Bridgerton“ de pe Netflix. Știați că există acum și o continuare a serialului de succes? „Regina Charlotte: O istorie din Bridgerton “ este disponibil pe platforma de streaming începând cu 4 mai și este dedicat poveștii de dragoste dintre Regina Charlotte și soțul ei, George.
Gustări potrivite pentru un maraton de filme
